Henri Catargi

Maestrul generaţiei sale

Data și locul nașterii

6 Decembrie 1894, Bucureşti

Data și locul morții

19 Iulie 1976, București

Educație

• 1915 – urmează cursurile Facultăţii de Drept la Sorbona, Franţa; îşi licenţa în drept, la dorința tatălui, care-i condiționează studiul picturii de absolvirea unei facultăți practice;
• La revenirea în țară, frecventează Academia Liberă de Pictură, avându-i ca profesori pe Gheorghe Petrașcu și pe Jean Al. Steriadi.
• 1920 – se reîntoarce la Paris, la Academia Julian, unde studiază cu pictorii Edouard Vuillard, Paul Serusier, Felix Vallotton, Maurice Denis; îl cunoaşte pe Theodor Pallady, care îi va influenţa în mod definitoriu stilul.

Activitate

• 1922 – Prima sa expoziţie personală, la Paris
• Devine cunoscut atât în Europa, cât și în lume, expunând la București, Bruxelles, Veneţia, Paris, Moscova, Belgrad, Praga, Bratislava, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra și Tokyo.
• Al doilea război mondial îl prinde în ţară, ca şi pe Theodor Pallady; după 1944, până la sfârşitul vieţii, expune în toate marile expoziţii din România.
• Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pictorului Henri Catargi i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română.

Povești care ne merg la suflet

• Printre călătoriile făcute de Henri Catargi în Italia, Balcic, Grecia, pașii i-au trecut și prin Scăeștiul de Dolj, la moșia părinților, căci „peisajul românesc atât de divers, de bogat, îmi mergea la inimă“, declara pictorul.
• „Am fost la Văratec. E o minune. Dealurile Moldovei, pe care nu le văzusem de mult, lumina, pomii, culoarea – au fost niște adevărate descoperiri“, povestea pictorul
• „Am iubit zona Mediteranei, acest focar al civilizației umane, poate cel mai important. Cunosc coastele Franței, Provența, Spania, Grecia continentală, insulele ei. M-au atras prin intensa claritate a luminii. Toate acestea le simt înrudite. Și apoi lumina aceea, mereu ca o descoperire – o deschidere imprevizibilă către soare. Libertatea e un peisaj pe care îl nimerești fără să știi dinainte cum e“, nota Henri Catargi.
• Arta lui Catargi a evoluat într-un mod destul de puţin obişnuit, lucrările din prima perioadă de creaţie au fost lucrări care ţin mai mult de avangardă decât de modernism. "Peisaj dobrogean", datat 1923, foloseşte tehnica uleiului pe pânză, având dimensiunile de 37,5 X 51, semnat cu roşu în partea dreaptă, jos. Această lucrare face, de asemenea, parte din avangardă, caracterizată de simplificarea masivă a planurilor, dar într-o viziune personală, extrem de rafinată, dar şi foarte sobră, în acelaşi timp. "În această lucrare sunt nişte contraste foarte puternice de culoare şi, în acelaşi timp, lucrarea tinde şi către o zonă a simplificării geometrice. Adică el construieşte şi pe contraste de culoare, dar şi pe această rigoare geometrică, care i-a caracterizat de altfel, toată viaţa" (Doina Păuleanu, directoarea Muzeului de Artă din Constanţa)
• Spre sfârşitul vieţii, perioadă petrecută în România, fiind rupt de ce se întâmpla în Europa, a făcut lucrări mai deschise către picturalitate, către. "El a înţeles că aceasta era direcţia cerută, către care trebuia şi el să se îndrepte, nu mai avea din ce trăi, începând să picteze personaje în costume naţionale, cu broboade, bibliotecare, dar chiar şi prin aceste elemente tematice, pictura lui a rămas de o foarte bună calitate", a adăugat Doina Păuleanu.

Autori

  • Jalaboi Alexandra

Legături utile